Minciunile Big Pharma: Grăsimea Animală Nu Induce Boli de Inimă
De peste jumătate de secol, am fost bombardați cu informații care ne-au făcut să credem că grăsimea animală este un inamic al sănătății noastre. Ni s-a spus că aceasta induce boli de inimă, crește colesterolul rău și contribuie la obezitate. Majoritatea cardiologilor au recomandat diete vegetariene, bogate în grăsimi vegetale și alimente promovate de industria alimentară ca fiind soluții universale: cereale, glucide și produse pe bază de amidon.
În realitate, uleiurile vegetale și amidonul sunt cele care au îmbolnăvit oamenii de inimă și au crescut riscul de accident vascular cerebral (AVC), ceea ce a dus la vânzarea unui număr tot mai mare de medicamente. Spitalele particulare au profitat și ele, generând venituri prin proceduri chirurgicale cardiace: stenturi, peacemakere și altele. Cu cât mai mult ulei vegetal rafinat, cu atât mai multe boli cardiace și inflamatorii.
Studiul Care Schimbă Totul
Institutul Lundquist pentru Inovare Biomedicală de la Harbor-UCLA Medical Center, împreună cu cercetători din mai multe instituții, a publicat un studiu revoluționar. Acesta contestă convingerea de lungă durată conform căreia colesterolul ridicat corelează și cauzează direct boala coronariană sau acumularea de plăci în artere la persoanele sănătoase din punct de vedere metabolic.
Studiul, publicat în Journal of the American College of Cardiology, a recrutat 100 de persoane sănătoase din punct de vedere metabolic, care urmau pe termen lung o dietă ketogenică săracă în carbohidrați și care au dezvoltat niveluri ridicate de colesterol LDL. Acești participanți, denumiți Lean Mass Hyper-Responders (LMHR), nu au prezentat asocieri între markerii tradiționali ai colesterolului (ApoB și LDL-C) și boala cardiacă de bază sau progresia bolii.
Relevanța Ipotezei Lipidelor
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial, ceea ce face ca diagnosticarea și evaluarea riscurilor să fie o prioritate majoră. Teoria predominantă a riscului de boli cardiovasculare, ipoteza lipidică, presupune că creșterea apolipoproteinei B (ApoB) și a colesterolului lipoproteic cu densitate scăzută (LDL-C) sunt factori de risc semnificativi care ar trebui să fie țintele principale ale tratamentului.
Cu toate acestea, această nouă cercetare pune sub semnul întrebării relevanța ipotezei lipidelor la persoanele sănătoase din punct de vedere metabolic, ale căror niveluri de colesterol cresc ca răspuns la o dietă ketogenică cu conținut scăzut de carbohidrați. Această dietă este adesea adoptată pentru a aborda provocări semnificative de sănătate mentală sau fizică.
Necesitatea unei Abordări Personalizate
Pe măsură ce se acumulează dovezi privind eficacitatea reducerii terapeutice a carbohidraților pentru îmbunătățirea condițiilor cronice, de la diabet la boala inflamatorie intestinală și tulburarea bipolară, investigarea riscului cardiovascular al colesterolului ridicat indus de dietă devine din ce în ce mai critică. În ciuda efectelor benefice izbitoare observate în urma acestei terapii, adoptarea este adesea descurajată de medici din cauza presupusului risc crescut de boli de inimă.
Studiul a investigat relația dintre LDL-C, ApoB și progresia plăcilor cardiace într-o subpopulație de persoane care adoptă diete sărace în carbohidrați și se încadrează în fenotipul LMHR. Acest profil metabolic unic include niveluri ridicate de LDL-C și ApoB, în ciuda unor niveluri de markeri metabolici altfel sănătoase, inclusiv trigliceride scăzute, HDL ridicate, tensiune arterială scăzută, rezistență scăzută la insulină și indice de masă corporală scăzut.
Concluzii și Implicații
Cercetătorii nu au găsit nicio asociere între progresia plăcii și expunerea totală, modificările sau nivelurile inițiale de ApoB și LDL-C. Mai degrabă, sarcina inițială a plăcii a fost identificată ca cel mai puternic predictor al progresiei viitoare a plăcii. Aceste constatări sugerează că un nivel ridicat de colesterol nu este întotdeauna un marker al progresiei plăcilor cardiovasculare și că persoanele cu fenotip LMHR pot beneficia de imagistică cardiacă pentru a-și evalua în continuare riscul cardiovascular.
„Este important ca medicii, împreună cu publicul larg, să fie conștienți de faptul că abordările personalizate, bazate pe date, pentru evaluarea riscurilor ar trebui luate în considerare pe baza condițiilor individuale”, a declarat Dr. Matthew Budoff, investigator principal al studiului. „Existența acestui fenotip sugerează că markerii sau testele alternative ar trebui să fie utilizate pentru a stabili sănătatea metabolică în unele cazuri”.
Studiul indică o nevoie clară de a extinde evaluarea riscului de boli cardiovasculare pentru a include o abordare personalizată care poate prioritiza imagistica cardiacă. Cercetătorii solicită, de asemenea, o abordare multidisciplinară deschisă pentru a înțelege mai bine riscul de boli de inimă al persoanelor cu fenotip LMHR, care se bazează adesea pe diete cu conținut scăzut de carbohidrați și ketogenice pentru a ține bolile cronice la distanță.
Sursa: Realitatea.net