Super-șmecherii la AMEPIP: Salarii uriașe încasate la „super-agenția” care trebuia să evalueze performanțele bugetarilor
Într-o perioadă în care măsurile de austeritate promise de guvernul Bolojan au stârnit controverse, dezvăluirile despre numeroase organizații inutile și supra-structuri care ar fi trebuit să fie analizate și desființate de mult timp au ieșit la iveală. Una dintre aceste structuri este Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), o așa-numită „super-agenție a statului” care ar trebui să supervizeze companiile de stat și să facă o selecție a celor care conduc aceste structuri.
AMEPIP, înființată în 2023, are 95 de angajați, un președinte, doi vicepreședinți și un secretar general. La înființare, șefii AMEPIP erau asimilați secretarilor de stat și subsecretarilor de stat, cu salarii de 26.400 lei brut pentru președinte și 23.100 lei brut pentru vicepreședinți. Legea prin care s-a creat această agenție le oferea un bonus de 50% față de salariile de bază.
Printr-o hotărâre de guvern din decembrie 2023, la doar șase luni de la crearea agenției, șefii AMEPIP au primit încă 10.000 de lei brut în plus. Statutul lor a fost schimbat din demnitari în înalți funcționari publici pentru a le putea acorda noi sporuri. Astfel, din decembrie 2023, președintele AMEPIP are un salariu de bază brut de 38.115 lei, iar cei doi vicepreședinți 34.650 lei.
Deși au un super-spor de 50%, angajații AMEPIP acționează pentru a obține și privilegiul de a încasa sporurile pentru „muncă vătămătoare”. Potrivit declarației sale de avere de la încetarea mandatului în aprilie 2025, Corina Crețu, președinte AMEPIP din octombrie 2024, a declarat venituri de 136.275 lei pentru anul fiscal precedent, adică pentru 2 luni și zece zile din 2023. Asta înseamnă că ea a încasat un venit de 58.400 lei pe lună.
Membrii conducerii AMEPIP își completează veniturile cu mii de euro lunar din indemnizații pentru consilii de administrație plătite din bani publici. Victor Moraru, fost vicepreședinte al AMEPIP, a încasat încă 100.000 de lei de la RAAPPS, iar fostul președinte Mihai Precup își completează banii lunari cu câteva mii de euro de la Poșta Română sau Banca Europeană de Investiții.
Guvernul Bolojan și măsurile de austeritate
Guvernul Bolojan a modificat pachetul de măsuri de austeritate, care va fi asumat în Parlament. Aceste măsuri controversate au dus la dezvăluiri despre numeroase organizații inutile și supra-structuri care ar fi trebuit să fie analizate și desființate de mult timp. Ele s-au osificat, multe dintre ele sub justificarea că sunt cerute de la Bruxelles.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că trebuie făcută curățenie în sinecuri și privilegii, subliniind că datoria publică a ajuns la 60%. În acest context, măsurile de austeritate sunt necesare pentru a reduce cheltuielile și a eficientiza structurile statului.
Ilie Bolojan a afirmat că ANAF-ul trebuie să-și facă datoria, considerând anormal să existe la o adresă zeci de companii fictive cu miliarde de lei datorii la TVA. De asemenea, Bolojan a menționat că guvernul său va ataca și problema pensiilor speciale, subliniind că România este singura țară din lume cu judecători pensionați la 48 de ani.
Aceste măsuri de austeritate și dezvăluirile despre organizațiile inutile și supra-structurile statului au stârnit controverse și au adus în atenția publicului necesitatea unei reforme profunde a administrației publice.