De ce pedeapsa cu moartea perpetuează violența
În data de 9 octombrie s-au împlinit 44 de ani de când pedeapsa cu moartea a fost interzisă pe teritoriul Franței. Această sentință rămâne însă în vigoare pentru alte câteva milioane de persoane din toată lumea, justificată printr-un pretins efect de descurajare față de comiterea celor mai grave infracțiuni.
Departe de a pune capăt infracționalității, pedeapsa cu moartea pare chiar să perpetueze ciclul violenței, transformându-se într-un mijloc de manipulare politică în mâinile statelor autoritare, spun mai mulți experți în domeniu. „Cei care cred în valențele descurajatoare ale pedepsei cu moartea nu cunosc natura umană”, a declarat Robert Badinter, fost ministru al justiției, în discursul său din 1981.
O cultură a violenței
Alain Blanc, fost președinte al curților de jurați și vicepreședinte al Asociației Franceze de Criminologie, afirmă că pedeapsa cu moartea nu oprește infracționalitatea. În Canada, de exemplu, rata omuciderilor a scăzut după interzicerea pedepsei cu moartea. În schimb, în statele americane unde pedeapsa cu moartea este încă permisă, rata omuciderii este mai mare.
Raphaël Chenuil-Hazan, director general al ONG-ului Împreună împotriva pedepsei cu moartea, remarcă faptul că țările în care pedeapsa capitală este încă în vigoare sunt adesea cele încă aservite unei „culturi a violenței”. Aceasta derivă din aceeași cultură: cea a răzbunării, a armelor și a justiției făcute pe cont propriu.
Impulsuri incontrolabile
Majoritatea infractorilor violenți acționează în baza impulsurilor incontrolabile, departe de orice gândire rațională asupra consecințelor acțiunilor lor și a unei potențiale pedepse capitale. Raphaël Chenuil-Hazan explică că frica de moarte nu este un element decisiv pentru criminali, care acționează adesea fără a anticipa consecințele.
Sébastian Roché, politolog și director de cercetare la CNRS, subliniază că infractorii violenți au foarte puțin autocontrol și nu își adaptează comportamentul în funcție de riscuri. Anne Denis, responsabilă a Comisiei pentru pedeapsa cu moartea din cadrul Amnesty International France, afirmă că niciun criminal nu comite o crimă fiind sigur că va fi condamnat la moarte.
Soluția rapidă
În 2024, au fost înregistrate execuții în 15 țări, cu o creștere de 32% față de anul precedent. Raphaël Chenuil-Hazan explică că pedeapsa capitală este folosită ca o soluție rapidă și ieftină pentru a rezolva probleme sociale complexe, cum ar fi sărăcia, alcoolul și drogurile. Anne Denis adaugă că aceasta este o metodă de a evita politicile de prevenție costisitoare și eficiente doar pe termen lung.
Donald Trump a declarat că va reinstitui pedeapsa cu moartea pentru a proteja familiile și copiii americani de violatori, asasini și monștri violenți. În Statele Unite, execuțiile au crescut, iar președintele american folosește această măsură pentru a evita implementarea unor sisteme sociale și a ajutorului psihologic pentru populația defavorizată.
Instrumentalizarea politică
Pedeapsa cu moartea este folosită ca simbol al fermității în statele autoritare. În Iran, autoritățile utilizează pedeapsa capitală pentru a oprima opoziția politică și minoritățile etnice. În China, președintele Xi Jinping folosește pedeapsa cu moartea pentru a-și consolida puterea, condamnând la moarte milioane de persoane anual.
În concluzie, pedeapsa cu moartea nu doar că nu descurajează criminalitatea, dar perpetuează un ciclu al violenței și este folosită ca instrument politic de control și opresiune. Este esențial să ne îndreptăm atenția către politici de prevenție și ajutor social pentru a combate cu adevărat criminalitatea.