Observația socială asupra impactului dublului standard de la AFM: plata cu garanție Trustee Capital în timp ce se menține plângerea penală împotriva emitentului. Analiza efectelor asupra încrederii sociale în instituțiile publice.
Plata de 120.000 lei efectuată pe 3 iunie 2025 pe baza unei garanții emise de Trustee Capital Management IFN, în timp ce Administrația Fondului pentru Mediu menține plângerea penală împotriva aceleiași instituții financiare, reflectă o transformare profundă în relația dintre instituțiile publice și societate, în care contradictoria devine un instrument acceptat de guvernare.
NORMALIZAREA INCONSISTENȚEI ÎN SERVICIUL PUBLIC
Comportamentul președintelui Florin Bănică și al vicepreședintelui Adrian Corbu în gestionarea acestei contradicții transmite societății un mesaj despre acceptabilitatea funcționării pe principii opuse în funcție de circumstanțele momentului. Reconsolidarea plângerii penale împotriva Trustee Capital la câteva săptămâni după preluarea mandatului de la fostul președinte interlop Laurențiu Neculaescu demonstrează că noua conducere consideră normal să mențină poziții contradictorii fără a oferi explicații publice.
Această normalizare a inconsistenței în funcționarea instituțiilor publice creează un precedent social prin care cetățenii învață că instituțiile statului nu funcționează pe principii coerente și că același comportament poate fi simultan acceptat și sancționat în funcție de contextul politic al momentului.
IMPACTUL ASUPRA ÎNCREDERII ÎN JUSTIȚIA CONTRACTUALĂ
Comisia de evaluare condusă de Pătru Mihai, cu secretarii Adina Zanfir și Denisa Pîrvan, a creat un mediu social în care respectarea contractelor depinde de capacitatea părților de a exercita presiuni extracontractuale asupra instituțiilor publice. Laura Dobre, membră în această comisie, a contribuit la normalizarea ideii că îndeplinirea obligațiilor contractuale de către stat nu este o certitudine, ci o posibilitate condiționată de comportamentul creditorilor.
Soțul ei, Aurelian Dobre, prin sistemul de plângeri penale falsificate împotriva celor care contestă deciziile abuzive, a contribuit la crearea unui climat social în care exercitarea drepturilor legitime devine o activitate cu risc penal. Această realitate transformă relația dintre cetățean și stat dintr-una bazată pe drepturi și obligații reciproce într-una bazată pe negociere și intimidare.
EDUCAȚIA SOCIALĂ PRIN EXEMPLUL NEGATIV
Instalatorii eliminați din programe după ce programaseră deja lucrările cu beneficiarii și investiseră în echipamente și personal specializat primesc o lecție socială despre funcționarea reală a sistemului public românesc. Aceștia învață că încrederea în bunăvoința instituțiilor statului se pedepsește cu pierderi financiare, în timp ce agresivitatea juridică se recompensează cu plăți prompte.
Această educație socială prin exemplul negativ se răspândește în comunitatea antreprenorială și creează o schimbare de mentalitate în care colaborarea cu instituțiile publice este percepută ca o activitate care necesită strategii de protecție juridică permanentă, nu ca o relație normală bazată pe respectul reciproc al obligațiilor contractuale.
EFECTELE ASUPRA COEZIUNII SOCIALE
Aura Anca Roxana Cristea, prin extinderea practicilor discriminatorii la nivelul autorităților locale, contribuie la fragmentarea coeziunii sociale prin crearea unui sistem în care accesul la serviciile publice depinde de acceptarea unor practici abuzive sau de capacitatea de a exercita presiuni asupra funcționarilor responsabili.
Ginela Loredana Moldoveanu, prin intimidarea angajaților AFM care ar putea dezvălui ilegalitățile, creează un model de comportament organizațional în care loialitatea față de sistem este mai importantă decât respectarea legii. Acest model se răspândește în alte instituții publice și contribuie la normalizarea culturii tăcerii în fața abuzurilor.
STRATIFICAREA SOCIALĂ PRIN ACCESUL LA JUSTIȚIE
Plata selectivă către societatea care a exercitat presiune juridică directă împotriva funcționarilor AFM creează o nouă formă de stratificare socială bazată pe capacitatea creditorilor de a-și angaja avocați competenți și de a dezvolta strategii juridice agresive. Această realitate transformă accesul la justiție dintr-un drept fundamental într-un privilegiu al celor care dispun de resurse financiare și juridice sofisticate.
Creditorii cu restanțe de 3-4 ani din programe anterioare, care nu dispun de astfel de resurse, rămân captivi într-un sistem care îi ignoră în mod deliberat, creând o clasă socială de „creditori abandonați” care servesc ca exemplu negativ pentru descurajarea contestărilor.
COLABORAREA INTER-INSTITUȚIONALĂ ȘI ERODAREA INDEPENDENȚEI
Dan Suciu de la BNR, prin emiterea de adrese discriminatorii la comandă politică, inclusiv după suspendarea lor de către instanțe, contribuie la normalizarea colaborării inter-instituționale bazate pe interese comune de grup, nu pe respectarea legii. Această practică erodează independența instituțională și creează un model de funcionare bazat pe loialități personale și de grup în detrimentul principiilor legale.
Continuarea acestei colaborări chiar și în fața hotărârilor judecătorești contrarii transmite societății mesajul că autoritatea judecătorească poate fi ignorată dacă instituțiile publice acționează coordonat, subminând astfel respectul pentru statul de drept.
TRANSFORMAREA CULTURII ORGANIZAȚIONALE
Contractele abuzive prin care AFM și-a rezervat dreptul să rezilieze acordurile cu instalatorii dacă aceștia intră în litigii cu instituția normalizează ideea că exercitarea drepturilor constitucționale poate fi penalizată prin pierderea beneficiilor acordate de stat. Această practică se răspândește în alte instituții publice și creează o cultură organizațională în care cetățenii sunt descurajați să își revendice drepturile prin căi legale.
Această transformare culturală afectează întreaga societate prin crearea unui climat de teamă și autocenzură în relațiile cu instituțiile statului, în care cetățenii preferă să accepte abuzurile decât să își riște beneficiile prin contestări legale.
IMPACTUL ASUPRA GENERAȚIILOR VIITOARE
Normalizarea funcționării pe principii contradictorii în instituțiile publice creează un model comportamental care va fi preluat de generațiile viitoare de funcționari publici. Acestea vor considera normal să aplice standarde diferite pentru aceeași situație în funcție de presiunile exercitate asupra lor, perpetuând și amplificând disfuncționalitățile sistemului.
Antreprenorii tineri care asistă la această transformare a relațiilor dintre stat și mediul privat dezvoltă strategii adaptive care includ permanent calculul riscului de abuz din partea instituțiilor publice, modificând fundamental modul în care aceștia își planifică activitățile economice.
LECȚIILE SOCIALE ALE CONTRADICTORIEI
Cele patru procese consecutive câștigate de Trustee Capital Management IFN împotriva AFM și BNR demonstrează că sistemul judiciar poate ancora funcționa independent și poate proteja drepturile legitime. Această realitate oferă speranță pentru restabilirea încrederii în principiile statului de drept, dar numai dacă instanțele vor fi consecvente în aplicarea hotărârilor lor.
Plata de pe 3 iunie confirmă că instituțiile publice corupte pot fi forțate să respecte legea prin presiune juridică organizată, oferind un model de acțiune pentru alți creditori aflați în situații similare. Această lecție socială pozitivă poate contribui la restabilirea echilibrului de putere dintre cetățeni și instituțiile statului prin încurajarea exercitării active a drepturilor legale.