România, în plin haos energetic: Surplus ziua, importuri exorbitante seara
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a tras un semnal de alarmă cu privire la situația paradoxală a energiei electrice din România. În timp ce pe timpul zilei țara are un surplus de energie, pe care o introduce gratuit în rețea, seara importă energie la prețuri de până la 1.000 de ori mai mari.
Surplus de energie pe timpul zilei
În intervalul 10:00 – 18:00, România produce mai multă energie decât consumă. Producătorii sunt nevoiți să introducă această energie în rețea gratuit, deoarece nu există suficientă cerere. Aceasta este una dintre cauzele pentru care prețul energiei electrice a crescut atât de mult în România, o țară producătoare.
Importuri scumpe în orele de vârf
În intervalul 18:00 – 22:00, când consumul de energie atinge vârful, România importă aproximativ 20% din necesarul său de energie. Aceste importuri sunt realizate la prețuri extrem de ridicate, de până la 1.000 de ori mai mari decât prețul energiei pe timpul zilei. Această situație pune o presiune enormă pe bugetul național și pe buzunarele cetățenilor.
Lipsa rețelelor de interconectare
Un alt factor care contribuie la scumpirea energiei este lipsa rețelelor de interconectare dintre Austria și Germania. Acest lucru împiedică transferul de energie ieftină din Europa de Vest către România, ceea ce ar putea ajuta la echilibrarea pieței și la reducerea costurilor.
Capacități de producție insuficiente
Ministrul Bogdan Ivan a subliniat și problema capacităților de producție insuficiente. România a oprit peste jumătate din producția de energie bazată pe cărbune și gaz în ultimii zece ani, fără a le înlocui în mod adecvat. Deși există o creștere în sectorul eolian și solar, lipsa capacităților de stocare face ca energia produsă pe timpul zilei să fie consumată foarte puțin.
Renegocierea țintelor de decarbonizare
Ministrul Energiei dorește să renegocieze cu Comisia Europeană ținta din PNRR privind eliminarea capacităților de producție a energiei electrice pe cărbune până la finalul acestui an. Ivan propune amânarea acestei ținte până în 2030, timp în care capacitățile de producție ar putea fi înlocuite în mod adecvat.
Proiecte de viitor
În ciuda dificultăților, există și proiecte promițătoare în derulare. Hidroelectrica are șapte proiecte majore blocate în instanță, iar alte două centrale mari de gaz sunt pregătite pentru a înlocui capacitățile de producție oprite. De asemenea, un investitor străin dezvoltă o centrală pe gaz la Mintia, care va produce 1.700 de Megawați și va fi gata într-un an și jumătate.
Întârzieri și interese ascunse
Ministrul a recunoscut că există întârzieri semnificative în realizarea noilor capacități de producție, menționând că acestea ar putea fi cauzate de interese ascunse și de un cadru legislativ complicat. Cu toate acestea, el a subliniat că se fac eforturi pentru a depăși aceste obstacole și pentru a asigura o aprovizionare stabilă și accesibilă cu energie electrică pentru România.
Sursa: Antena 3