CCR amână decizia în cazul sesizării lui Nicușor Dan privind legea cultelor
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pentru 8 octombrie sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu o lege inițiată de deputatul Silviu Vexler referitoare la regimul cultelor. Această amânare adaugă un nou capitol în saga legislativă care afectează libertatea religioasă și regimul general al cultelor din România.
Modificări legislative controversate
La jumătatea lunii iulie, șeful statului a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu o lege care modifică și completează Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Această lege sancționează, similar cazului preoților, exercitarea fără drept a profesiei de rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor.
Actul normativ introduce două noi articole
Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului, iar legea reclamată la CCR a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Legea introduce două noi articole în Legea 489/2006:
La articolul 23, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare”.
La articolul 29, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins: „Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.
Motivarea președintelui Nicușor Dan
În opinia președintelui, modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale. Legea încalcă articole din Constituție și din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni prin acte infralegale. Legea extinde sfera subiectului activ al infracțiunii, incluzând și categoriile „rabin” sau „imam”.
Nicușor Dan reproșează enumerarea incompletă a funcțiilor clericale și monahale
Președintele subliniază că enumerarea expresă a preotului, rabinului și imamului printre funcțiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracțiune este incompletă. Alte culte religioase recunoscute prin lege au titulaturi specifice, cum ar fi muftiu, slujitor duhovnicesc/păstor sau bătrân, care trebuie luate în considerare de legiuitor.
Aspecte de neconstituționalitate
Critici de neconstituționalitate pot fi formulate și din perspectiva faptului că textul incriminează „exercitarea fără drept a atribuțiilor” specifice mai multor funcții clericale sau monahale. Aceste atribuții nu sunt stabilite prin lege, ci prin statutele și codurile canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre adoptată de Guvern.
O altă critică se referă la încălcarea libertății religioase și a libertății de exprimare prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităților religioase de cinstire a anumitor persoane.