Ce ar putea hotărî CCR dacă Georgescu va contesta respingerea candidaturii
Curtea Constituțională, dacă va fi sesizată cu o contestație față de decizia prin care BEC a respins candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale, va lua o hotărâre în acord cu valorile statului de drept și cu propria jurisprudență, a explicat luni la Antena 3 CNN, Tudorel Toader, fost judecător constituțional și fost ministru al Justiției.
Potrivit acestuia, chiar BEC a ținut cont de jurisprudența Curții Constituționale. „Chiar la început, cum e și normal, BEC arată temeiurile juridice în baza cărora a decis în acest sens și se referă la Constituție, la jurisprudența Curții Constituționale, la legea 370, celelalte legi în vigoare. Mai spune BEC-ul foarte corect faptul că jurisprudența Curții Constituționale face parte din ordinea constituțională.
Prin urmare, hotărârile deciziile CCR sunt în general obligatorii, și pentru BEC, pentru orice persoană fizică, juridică, orice autoritate. BEC nu putea să ignore această jurisprudență recentă. Dacă va exista o contestație, Curtea Constituțională sigur o va examina și, ca să mă exprim prudent, va decide în acord cu exigențele constituționale, în acord cu valorile statului de drept și cu propria jurisprudență.
Decizia nu o ia un judecător, o ia plenul Curții, chiar dacă cu majoritate. Dacă aș fi judecător, aș avea dosarul și aș avea mai multe informații. Cu siguranță aș decide în acord cu exigențele constituționale, în acord cu valorile europene”, a explicat Tudorel Toader.
Motivarea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu
Biroul Electoral Central a publicat motivarea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale. Potrivit documentului, cei 10 membri BEC care au votat împotriva candidaturii, printre care și cei 5 judecători de la ICCJ, susțin că Georgescu nu poate candida ca urmare a unor decizii CCR anterioare, printre care cea de respingere a candidaturii Dianei Șoșoacă și cea de anulare a alegerilor de anul trecut.
Biroul Electoral Central a făcut trimitere în motivare la Legea pentru alegerea președintelui și la două decizii ale CCR, una din 5 octombrie prin care a fost respinsă candidatura Dianei Șoșoacă și cea din 6 decembrie prin care au fost anulate alegerile.
Candidatura lui Călin Georgescu a fost invalidată cu 10 voturi la 4. Cele patru voturi în favoarea candidaturii au fost de la reprezentanții AUR, SOS, POT și USR din BEC. Restul membrilor BEC, printre care și magistrați și reprezentanții AEP au votat împotrivă. Ulterior, reprezentanții AUR și POT au ieșit din sală și au cerut să nu le fie consemnat votul.
Contextul politic și reacțiile
În contextul politic actual, decizia BEC de a respinge candidatura lui Călin Georgescu a stârnit numeroase reacții și controverse. Unii politicieni și analiști consideră că această decizie reflectă respectarea strictă a legii și a jurisprudenței Curții Constituționale, în timp ce alții o văd ca pe o mișcare strategică pentru a influența rezultatul alegerilor prezidențiale.
Reprezentanții AUR și POT, care au votat în favoarea candidaturii lui Georgescu, au criticat vehement decizia BEC și au părăsit sala în semn de protest. Aceștia au declarat că vor continua să susțină candidatura lui Georgescu și că vor face tot posibilul pentru a contesta decizia la Curtea Constituțională.
În același timp, Tudorel Toader a subliniat importanța respectării valorilor statului de drept și a exigențelor constituționale în orice decizie luată de Curtea Constituțională. El a exprimat încrederea că CCR va examina cu atenție contestația și va lua o hotărâre în conformitate cu jurisprudența sa și cu valorile europene.
Implicațiile deciziei BEC
Decizia BEC de a respinge candidatura lui Călin Georgescu are implicații semnificative pentru scena politică din România. Aceasta nu doar că influențează direct cursa prezidențială, dar ridică și întrebări importante despre respectarea legii și a valorilor democratice în procesul electoral.
În acest context, este esențial ca toate părțile implicate să acționeze cu responsabilitate și să respecte deciziile instanțelor competente. Numai astfel se poate asigura un proces electoral corect și transparent, care să reflecte voința reală a cetățenilor.
În concluzie, decizia finală a Curții Constituționale va fi crucială pentru viitorul alegerilor prezidențiale din România. Este important ca această decizie să fie luată în conformitate cu valorile statului de drept și cu respectarea strictă a exigențelor constituționale, pentru a asigura un proces electoral corect și democratic.