CEDO Respinge Cererea lui Călin Georgescu
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu, care contesta anularea alegerilor prezidențiale din România. Decizia a fost comunicată joi, printr-un comunicat de presă, în care se explică motivele pentru care solicitarea a fost considerată inadmisibilă.
Argumentele CEDO
CEDO a subliniat că, având în vedere structura constituțională a României, atribuțiile președintelui nu îl fac parte din „corpul legislativ” al statului, în sensul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenție. Astfel, dreptul la alegeri libere garantat de acest articol nu se aplică în cazul alegerii unui șef de stat.
De asemenea, Curtea a decis că România nu trebuie să răspundă pentru capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un proces echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire și asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Decizia Unanimă a CEDO
Pe 21 ianuarie, CEDO a respins cu unanimitate de voturi cererea avocaților lui Georgescu, care solicitau măsuri provizorii în legătură cu anularea scrutinului decisă de Curtea Constituțională. Curtea a constatat că obligațiile impuse statelor contractante prin articolul 3 din Protocolul nr. 1 nu se aplică în mod normal alegerii unui șef de stat, cu excepția cazurilor în care șeful de stat are atribuții legislative, ceea ce nu este cazul în România.
Aspecte Politice și Juridice
CEDO a arătat că dreptul de a candida în alegeri este un drept politic care nu privește „drepturi și obligații cu caracter civil” și nici vreo decizie privind o „acuzație în materie penală”, în sensul articolului 6. Prin urmare, acest articol nu este aplicabil în cazul lui Georgescu.
Totodată, Curtea a constatat că Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt sau de drept care să susțină existența unei „ingerințe politice” în procesul electoral. Astfel, această parte a cererii a fost respinsă ca vădit neîntemeiată.
Concluzii
Decizia CEDO subliniază clar că structura constituțională a României și atribuțiile președintelui nu justifică aplicarea articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție în cazul alegerilor prezidențiale. De asemenea, cererile formulate în temeiul altor articole ale Convenției au fost considerate neîntemeiate sau inaplicabile.