Feministele cer explicații de la autorități
Ridicarea interdicțiilor în cazul fraților Tate descurajează victimele violenței de gen. Autoproclamați misogini, Andrew și Tristan Tate au dominat așa numita „manosferă” cu discursuri în care drepturile femeilor sunt bagatelizate, iar violența asupra femeilor, sexuală și numai, este încurajată.
Frații Tate au părăsit România, la bordul unui avion de lux, în urmă cu opt zile. Sfidători, au făcut arogant cu mâna camerelor de filmat, iar apoi s-au înregistrat dând detalii despre cum a fost plănuită plecarea lor „în secret”. Promit că se vor întoarce în România, unde sunt acuzați de trafic de persoane, grup infracțional organizat și act sexual cu un minor.
Faptul că după doi ani și jumătate în care n-au avut dreptul să părăsească țara noastră, restricțiile au fost ridicate subit șubrezește încrederea în justiție și descurajează victimele violenței de gen din a depune plângere la poliție, spun feministele din România. Centrul Filia, ONG feminist, a trimis o scrisoare deschisă către DIICOT și a inițiat o petiție prin care cere autorităților să iasă public și să expună motivele care au stat la baza acestei decizii.
Clarificări și transparență cerute de Centrul Filia
„Cerem clarificări și transparență cu privire la cazul fraților Tate. Ne interesează să aflăm care au fost motivele legale pentru care ei au fost lăsați să plece din țară, de ce le-a fost ridicată restricția de părăsire a țării după doi ani și jumătate și care sunt motivele pentru care ulterior plecării din țară le-au fost ridicate restricțiile pe o parte din averile acestora, păstrându-se sechestrul exclusiv pe anumite obiecte, cum ar fi ceasuri”, a spus Andreea Rusu, directoarea executivă a Centrului Filia.
Autoproclamați misogini, Andrew și Tristan Tate au dominat așa numita „manosferă” cu discursuri în care drepturile femeilor sunt bagatelizate, iar violența asupra femeilor, sexuală și numai, este încurajată.
„Din păcate, pe de-o parte acest caz care este mediatizat foarte mult, inclusiv la nivel mondial, arată victimelor violenței de gen, diverselor forme de violență de gen, nu numai violență sexuală, ci și violență domestică, hărțuire sexuală, arată că este foarte complicat să îți faci dreptate, dacă nu chiar imposibil. Asta distruge încrederea în justiție, oricum redusă în România. (…) Descurajează pe termen lung”, a explicat directoarea executivă a Centrului Filia.
Violența împotriva femeilor, încă tolerată în România
Cazul Tate este cu atât mai controversat cu cât se întâmplă în România, o țară în care femeile se confruntă cu un nivel ridicat de violență de gen (sexuală, în familie, economică, emoțională), iar toleranța pentru violența împotriva femeilor rămâne ridicată în societate. De pildă, datele barometrului de gen din 2023 arată că 19% dintre respondenți consideră că este „deloc sau puțin grav faptul că o femeie este violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat”.
Astfel, există în continuare un grad mare de acceptare a anumitor forme de violență împotriva femeilor:
- 1 din 4 respondenți consideră acceptabil ca bărbatul să nu-și lase partenera să-și folosească banii cum dorește
- 1 din 4 respondenți acceptă fără probleme ideea că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener
- 23% dintre români consideră acceptabil ca unei femei să i se interzică de către partener să aibă un grup de prieteni/prietene
- 19% dintre respondenți consideră deloc sau puțin grav faptul că o femeie este violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat, iar 12% dacă o femeie îmbrăcată provocator este violată.
Iar statul român e lent în a adopta măsuri. De pildă, România a ratificat Convenția de la Istanbul în 2016 și încă nu a armonizat prevederile tratatului cu legislația națională. Sunt aproape zece ani de când țara noastră ar fi trebuit să aibă centre integrate pentru victimele violenței sexuale, de exemplu.
„Avem zece centre deschise, dar nu sunt centre integrate. Aceste centre nu funcționează, au foarte puține beneficiare acolo unde au pentru că nu sunt promovate, iar personalul nu este format să știe cum să intervină într-o situație de violență sexuală. Practic aceste centre, pe lângă faptul că sunt mult mai puține decât ne cere Convenția de la Istanbul, funcționează ca niște spații în care îți pot fi prelevate probe cu rape kit pentru a dovedi abuzul sexual și ulterior, din păcate, femeile sunt încă trimise în șapte alte locuri pentru a-și strânge probele pentru a merge mai departe în instanță”, a explicat Andreea Rusu.
România a fost condamnată în mai multe rânduri la CEDO pentru modul în care gestionează cazurile de violență împotriva femeilor. De pildă, în 2016 România a fost condamnată la CEDO în cazurile M.G.C și I.C. (două dosare cu victime de 11 și 14 ani) în care instanțe de judecată din România au decis condamnarea agresorilor pentru act sexual cu minor, nu pentru viol, considerând că victimele consimțiseră să aibă relații sexuale cu agresorii lor adulți.
Iar în 2017, România a fost amendată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu 9.800 de euro, după ce autoritățile române nu au tras la răspundere un bărbat care și-a atacat soția de opt ori. Mai mult, Curtea a notat în hotărâre că autoritățile chiar au acuzat victima că a provocat agresorul, nu au emis ordinele de protecție solicitate de ea și i-au refuzat cererea pentru un avocat din oficiu.
Frații Tate și „manosfera”
Andrew și Tristan Tate nu sunt influenceri oarecare. Ei sunt extremi de populari în „manosferă”, o denumire care include toate site-urile, blogurile, forumurile și conturile de pe rețelele sociale în care este promovat misoginismul, masculinitatea toxică și opoziția la feminism. Andrew Tate are peste 10 milioane de urmăritori pe platforma X și peste 850.000 pe Instagram. La rândul său, fratele lui, Tristan Tate, are peste 3,4 milioane de urmăritori pe X.
„Ei au o popularitate foarte mare în mediul online și facilitată de modul în care funcționează rețelele de socializare, dereglementarea anumitor platforme, o dereglementare ce s-a accentuat în ultima perioadă odată ce s-a instaurat în Statele Unite regimul Trump”, a explicat conf.univ.dr. Oana Băluță.
A-i ignora pe ei și discursurile lor ar fi o greșeală, pentru că fac parte dintr-o rețea globală de propagandă a unor idei care aparțin extremei de dreapta, într-un context în care aceste formațiuni politice câștigă teren în țările din blocul comunitar și nu numai.
„Ce e iar important e faptul că ideologia aceasta pe care ei o promovează se întâlnește și cu idei reacționare mai ample de la nivel global. Rețeaua aceasta globală imbină misoginismul acesta extrem, cu diferite teorii ale conspirației, cu un naționalism autoritar,adică misoginismul lor face parte cât se poate de clar dintr-un curent de idei asociat unui ecosistem al extremei drepte.
Asta voiam să spun prin faptul că e important să deschidem un context în care să-i așezăm pe frații Tate și să înțelegem că aici nu este vorba doar despre masculinitate toxică, doar despre un model de business crescut pe misoginism extrem, e vorba și despre cum aceste două elemente se împletesc cu creșterea unui ecosistem al extremei de dreapta”, a spus activista pentru drepturile femeilor.
De ce pică tinerii bărbați în plasa masculinității toxice
„Bărbăția” a ajuns să fie predată pe internet de personaje precum Andrew Tate și Jordan Peterson. Inclusiv în România au prins avânt „guru” ai masculinității care vând cursuri de bărbăție pe bani frumoși băieților și bărbaților din România. Publicația independentă Pressone a documentat mai multe astfel de cazuri.
Sunt bărbații din România mai susceptibili acestui tip de propagandă? Activista pentru drepturile femeilor Oana Băluță spune că nu, ci este mai degrabă un fenomen global.
„Nu știu dacă e ceva specific bărbaților români pentru că noi vedem această apetit al tinerilor, mai ales tineri bărbați față de aceste valori iliberale le vedem în foarte multe țări din lume și sunt bine documentate în Statele Unite, în Marea Britanie și începem și noi să le cercetăm acum în România. Unii tineri sunt atrași de discursul acesta toxic, alții nu sutn atrași de acest tip de discurs și mai degrabă sunt favorabili egalității de gen și drepturilor femeilor”, a spus conf.univ.dr. Oana Băluță.
Acești bărbați care se consideră reprezentanți „alpha” ai genului lor și își vând expertiza celor mai puțin bărbați ca ei exploatează niște vulnerabilități socio-economice și de educație.
„Cred că sunt mai multe tipuri de explicații care se intersectează. De ani de zile în România sunt discursuri în spațiul public, actori care promovează ideea aceasta de roluri tradiționale, familie tradițională, de faptul că bărbații trebuie să-și câștige un loc pierdut, iar locul acesta, spun ei, pentru că femeile au avut acces la drepturi, pentru că feminismul a încurajat femeile să se mobilizeze pentru a-și câștiga drepturile și a și le apăra. Există acest loc care cred ei trebuie câștigat de bărbați tradiționali, cap de familie, care domină femeile.
Cred că e și un alt tip de vulnerabilitate, o vulnerabilitate socio-economică, care în opinia mea este speculată de influenceri care încearcă să vândă niște rețele facile în care poți să ai acces în trei pași la putere, succes, bani. Pentru că modelul acesta de masculinitate se împletește cu dominația asupra femeilor, dar și cu acces la puterea economică.
Acești bărbați, acești băieți tineri, cad în plasa dezinformării de gen și a propagandei acestea misogine și pentru că nu au un fundament educațional care să fi fost construit de școala publică din România. Adică, atunci când nu ai fost format ca să știi despre istoria drepturilor femeilor, nu ai o cultură civică politică solidă democratică, până la urmă cine câștigă din toată povestea asta sunt influenceri din manosferă și câștigă tipul acesta de masculinitate dominatoare care nu face deloc casă bună cu drepturile femeilor, cu respectul față de demnitatea femeilor, cu faptul că bărbații și femeile pot să fie parteneri în viața publică și în viața privată și pot să dezvolte relații echitabile, etice, nu acest tip de relație care să se bazeze pe dominația femeilor de către bărbați”, a spus Oana Băluță.
Șocați de popularitatea acestei forme de propagandă sunt doar cei care nu sunt la curent cu „manosfera”.
„E un model atât de anacronic, încât pe mulți îi poate șoca, dar dacă ești familiarizat cu ce se întâmplă în manosferă, în zona aceasta mai degrabă întunecat închisă a online-ului nu e atât de surprinzător că aceste persoane și aceste discursuri au crescut atât de mult încât se împletesc cu alte narative și îți hrănesc un curent nedemocratic”, a explicat conf.univ.dr. Oana Băluță.
Acuzațiile împotriva fraților Tate
Andrew Tate și fratele lui au fost arestați în România în urmă cu trei ani și așteaptă să fie judecați pentru viol, trafic de minori și spălare de bani. Cei doi neagă toate acuzațiile.
Anchetatorii susţin că fraţii Tate au recrutat 34 de persoane vătămate folosind metoda „loverboy” şi profitând de starea acestora de vulnerabilitate, iar cu sprijinul celorlalţi membrii ai grupării le-au transportat şi adăpostit în diferite locaţii, unde le-au supravegheat şi coordonat, obligându-le să producă materiale pornografice, pe care ulterior le-au difuzat contra cost pe platforme de profil. Foloasele materiale astfel obţinute din exploatarea sexuală a victimelor au fost evaluate la peste 2.800.000 dolari americani şi 887.000 tokeni.
Andrew și Tristan Tate se confruntă și cu cereri de extrădare din Marea Britanie legate de acuzații de viol și trafic de ființe umane, cerere care poate fi pusă în aplicare după încheierea procedurilor lor judiciare în România.
Două femei din Marea Britanie care spun că au fost violate şi strangulate de Andrew Tate au vorbit cu jurnaliştii BBC despre experienţele lor, în timp ce o altă femeie a susţinut, pentru prima dată, că a fost violată de fratele mai mic al lui Andrew Tate, Tristan, de asemenea un influencer cu milioane de urmăritori.
Ele au cerut României să nu intervină în cazul fraților Tate, după ce au apărut informații că oficiali americani ar fi făcut presiuni asupra țării noastre să le ridice interdicția de a părăsi România.