Fundația Rosa Luxemburg, o victimă a represiunii rusești
Moscova a declarat Fundația germană „Rosa Luxemburg” ca fiind indezirabilă, acuzând-o de instigare la proteste, radicalizarea tineretului și discreditarea organelor de stat. Aceasta decizie interzice prezența fundației pe teritoriul Rusiei, alăturându-se altor fundații germane care au fost forțate să părăsească Rusia în ultimii ani.
Reacții și consecințe
Jan van Aken, copreședintele Partidului Stângii (Die Linke), a criticat dur decizia autorităților ruse, afirmând că regimul lui Putin se teme de adevăr și de critici. El a subliniat că cei care condamnă războaiele, precum cel al Rusiei contra Ucrainei, se află de partea bună a istoriei. Van Aken a declarat că suprimarea acestor voci demonstrează clar că regimul rus este un dușman al democrației și umanismului.
Acțiunile fundației
Procuratura generală a Federației Ruse a justificat decizia prin faptul că Fundația „Rosa Luxemburg” ar fi derulat programe care instigau la proteste și ar fi contribuit la radicalizarea tineretului. De asemenea, fundația ar fi răspândit materiale și știri ale agenților străini și ONG-urilor străine considerate indezirabile de către Rusia.
Alte fundații afectate
În ultimii trei ani, alte fundații germane, precum „Friedrich Ebert”, „Konrad Adenauer”, „Hanns Seidel”, „Heinrich Böll” și „Friedrich Naumann”, au fost și ele declarate indezirabile și obligate să își închidă birourile din Moscova. În 2022, Fundația „Rosa Luxemburg” a fost nevoită să concedieze nouă angajați ruși și să închidă biroul din Moscova, dar a continuat să finanțeze proiecte în Georgia și Armenia.
Istoria Fundației Rosa Luxemburg
Fundația a fost înființată în 1990, după căderea regimului comunist din Germania de Est, și a devenit apropiată de Partidul Stângii în 1992. În prezent, are 25 de birouri în diverse țări ale lumii. Rosa Luxemburg, militantă socialistă ucisă în 1919, a devenit un simbol al libertății de gândire, iar fundația care îi poartă numele organizează colocvii, seminarii și acordă burse de studii.
Impactul asupra angajaților și colaboratorilor
Decizia de a declara Fundația „Rosa Luxemburg” indezirabilă a avut un impact profund asupra angajaților și colaboratorilor săi. Orice contact cu cetățenii germani care au lucrat în cadrul fundației poate fi interpretat ca o colaborare cu o putere străină, crescând riscul de a fi acuzați de spionaj. Aceasta a creat o atmosferă de teamă și incertitudine pentru cei implicați în activitățile fundației.
Concluzii
Decizia autorităților ruse de a declara Fundația „Rosa Luxemburg” indezirabilă reflectă o tendință mai largă de suprimare a vocilor critice și a organizațiilor care promovează democrația și drepturile omului. În ciuda acestor obstacole, fundația rămâne un simbol al luptei pentru libertate și justiție socială, continuând să inspire și să susțină inițiativele democratice în întreaga lume.
Sursa: RFI România