România pierde 6,3 miliarde de euro din PNRR
România se confruntă cu o pierdere semnificativă de 6,3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece proiectele nu pot fi finalizate până în august 2026. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că această sumă nu mai poate fi inclusă în PNRR, dar a subliniat că România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă a PNRR, adică din granturile europene.
Pîslaru a avut discuții constructive cu Celine Gauer, responsabilă în Comisia Europeană cu implementarea PNRR, care au durat trei ore în loc de două ore, cât era programat inițial. Ministrul a subliniat că România trebuie să trimită cover note-ul cu privire la forma revizuită a PNRR până la sfârșitul lunii iulie și să depună cererea de plată 4 până la sfârșitul anului.
Probleme de credibilitate și întârzieri sistemice
Pîslaru a recunoscut că România se confruntă cu o problemă de credibilitate sistemică, deoarece trebuia să facă anumite lucruri începând cu 2021, pe care nu le-a făcut. Comisia Europeană dorește să vadă progresul fizic al proiectelor, inclusiv certificate energetice, dovezi cu hectarele reîmpădurite și stadiul fizic al lucrărilor la spitale. Aceste documente trebuie adunate de la primăriile din toată țara, care au implementat mii de proiecte cu fonduri europene.
Investiții tăiate și surse alternative de finanțare
Lista proiectelor care nu se vor mai concretiza va deveni publică odată cu memorandumul noii structuri. Proiectele cu probleme de achiziții sau care nu au început, cum ar fi segmentele de autostradă, vor fi eliminate sau reduse în ambiție. Pîslaru a precizat că România caută surse de finanțare alternativă pentru proiectele prioritare, cum ar fi segmentele de autostradă din A7 și A8, care nu mai sunt prinse în PNRR.
România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă
În ședința de Guvern de luni, s-a agreat un pachet de 2,54 miliarde de euro, care cuprinde investiții în câteva domenii-cheie. România a reușit să furnizeze argumente că aceste proiecte pot fi terminate până în august 2026. Pîslaru a subliniat că România are confirmarea că nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă din PNRR.
Ministrul a explicat că, la nivel tehnic, Comisia Europeană oprise discuțiile cu România, deoarece partea română nu voia să își asume întârzierile. România nu a adus argumente tehnice care să arate că proiectele se mai pot îndeplini până în august 2026, sau probleme legate de achiziții publice și proceduri.
Coordonare și responsabilitate
Pîslaru a adăugat că a existat o coordonare directă din partea prim-ministrului Bolojan, cu privire la o organizare de urgență la nivel de Guvern, pentru a înțelege cum stă România cu implementarea pe fiecare dintre componentele PNRR, pe partea de investiții. Directorul general din MIPE a fost la Bruxelles săptămâna trecută, iar apoi au avut loc întâlniri între ministerul de linie, MIPE și Comisia Europeană.
Ministrul a subliniat că Comisia Europeană nu impune lucruri și nu dă to-do-list. România are responsabilitatea așezării fiscal-bugetare și trebuie să își pună casa în ordine înainte de a cere sprijin pentru proiecte mari.
Întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa PNRR
Întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa PNRR, Celine Gauer, a durat cu 40 de minute mai mult decât era programat. Mesajul transmis de Gauer a fost ferm: PNRR nu se va prelungi, iar România trebuie să termine toate proiectele până în august anul viitor. Strategia Guvernului este de a încasa toți banii din granturi, însă România nu a prezentat încă proiecte la Bruxelles pentru a consuma din aceste fonduri.
Există riscul ca România să piardă până la 6 miliarde de euro din componenta de împrumuturi a PNRR, care ar fi putut ajuta statul român să finalizeze diverse proiecte de infrastructură sau spitale. Comisia Europeană a cerut să fie făcute reformele pe care România s-a angajat să le facă, să fie menținut pachetul fiscal și să se găsească o soluție pentru reforma pensiilor speciale și să curețe companiile de stat de sinecuri.
Primele anunțuri după aceste negocieri vor fi făcute de Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit marți cu Celine Gauer, șefa PNRR, la Palatul Victoria. Oficialii de la Bruxelles au discutat până acum cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și cu ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru. Reforma fiscală este o condiție esențială pentru a accesa banii din PNRR.
Oficialii de la Bruxelles cer în continuare Guvernului de la București să curețe companiile din energie de sinecuri. Tot astăzi, Ilie Bolojan va discuta și cu S&P, a doua agenție de rating, despre măsurile de austeritate. În ciuda taxelor impuse, România nu scapă de riscul de a fi retrogradată. Agențiile de rating vor să vadă că Guvernul poate strânge la buget banii pe care a anunțat că îi va încasa în plus din taxe.
Aproximativ 6 miliarde de euro din PNRR ar putea pierde țara noastră pentru că nu a finalizat la timp investițiile asumate. Statul va fi nevoit să caute surse de finanțare pentru proiectele pe care le scoate din PNRR. Din cele 27 de spitale prevăzute inițial în PNRR, Guvernul ar mai putea păstra doar 5.
Comisia Europeană a reproșat Guvernului întârzierea reformei fiscale, îndeplinirea parțială a reformei pensiilor speciale și incapacitatea de a numi în mod transparent șefi la companiile din energie. Cererea nr. 4 de plată din PNRR ar trebui depusă până la finalul anului, însă România înregistrează încă restanțe din cererea nr. 3.