România în pragul unui dezastru politic
România riscă să intre într-o criză profundă după turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, avertizează jurnalistul Vladimir Bortun într-un articol de opinie publicat în The New York Times. Autorul vorbește despre un „dezastru previzibil”, după ce candidatul de extremă dreapta George Simion a câștigat detașat primul tur al alegerilor.
„Știam că se va întâmpla”, scrie autorul articolului, care consideră că rezultatul primului tur nu este o surpriză, ci o consecință logică a problemelor structurale acumulate în ultimele decenii. Potrivit NYT, alegerile din mai 2025 par o reluare a scrutinului anulat din noiembrie anul trecut, când Călin Georgescu, un alt candidat de extremă dreapta, câștigase alegerile, dar a fost descalificat ulterior din cauza presupusei interferențe ruse.
George Simion: Un pericol iminent
„Doar un cap al Hidrei a fost tăiat, iar următorul — George Simion — a venit și a câștigat și mai convingător”, notează The New York Times. Cu 41% din voturi în primul tur, Simion este favorit în turul decisiv de duminică, în fața independentului Nicușor Dan, care a obținut doar 21%. Dacă va câștiga, Simion va deține controlul asupra unor funcții-cheie: va numi premierul, va decide direcția politicii externe și va conduce armata. „Pentru o țară de 20 de milioane de locuitori, ar fi o evoluție extrem de îngrijorătoare”, scrie NYT.
Ascensiunea extremei drepte: O consecință a nesiguranței economice
Potrivit New York Times, ascensiunea lui Simion și a partidului său, AUR, nu este un accident politic, ci o reacție la zeci de ani de subdezvoltare, nesiguranță economică și migrație masivă. NYT arată că, deși România înregistrează creștere economică pe hârtie, realitatea socială este sumbră: 28% din populație se află în risc de sărăcie, iar 17% trăiesc în lipsuri materiale grave. Salariul mediu este de doar puțin peste 5 euro pe oră, cam o treime din media europeană.
Toate acestea sunt rezultatul, scrie NYT, „a peste trei decenii de ortodoxie a pieței libere”, care a inclus privatizări în masă, reducerea siguranței în muncă și subfinanțarea serviciilor publice. „Acest „paradis fiscal”, pe care nici conservatorii americani nu l-ar îndrăzni, vine la pachet cu cel mai mare deficit bugetar din UE și o datorie publică în creștere”, mai scrie în articol.
O criză politică fără soluții reale
New York Times notează că niciunul dintre cei doi candidați rămași în cursă nu propune o schimbare reală a modelului economic. „Primar al Bucureștiului din 2020, și-a construit imaginea pe lupta cu corupția și mafia imobiliară. Dar susține reducerea cheltuielilor publice și nu spune nimic, sau aproape nimic, despre dreptatea socială. Recent, a declarat că se poziționează politic la dreapta, pentru că „prioritizează munca în locul lenei” — într-o țară cu a doua cea mai mare rată de sărăcie în rândul celor care muncesc și cu unul dintre cele mai mici procente din PIB alocate protecției sociale din UE”, notează The New York Times.
Pe de altă parte, George Simion promite tăieri de taxe și subvenții pentru afacerile locale, dar, potrivit NYT, „nu propune un model economic alternativ, ci doar un populism cu iz naționalist și promisiuni fără acoperire”. Una dintre propunerile-cheie — construirea unui milion de locuințe accesibile — a fost recunoscută de echipa sa drept simplu „marketing politic”.
PSD și lipsa unei alternative viabile
„Singura forță parlamentară de centru-stânga, Partidul Social Democrat, nu e cu mult mai bună. N-a avut nici măcar un candidat propriu la alegeri, susținând în schimb pe Crin Antonescu, un politician de dreapta care nici măcar n-a ajuns în turul doi. Mai mult, într-o coaliție cu PNL aflată la guvernare până recent, PSD a lansat un amplu plan de austeritate care lovea puternic în studenți și pensionari. Deși coaliția s-a destrămat a doua zi după primul tur, direcția aleasă era clară.
În acest context politic, era doar o chestiune de timp până când populiștii anti-sistem să valorifice electoral nemulțumirea — și au făcut-o. Din cele 47 de circumscripții, 36 au fost câștigate de Simion, ceea ce arată popularitatea sa extinsă. Sprijinul a fost cel mai puternic în rândul celor mai afectați de lipsa de oportunități — din zonele rurale și din diaspora (peste 60% din românii din străinătate l-au votat). Aceasta este realitatea care scapă atunci când ne concentrăm doar pe interferențele rusești sau pe rețelele sociale nereglementate. La baza ascensiunii extremei drepte stă, ca în multe alte țări, nesiguranța economică”, mai adaugă jurnalistul.
România pe urmele Ungariei lui Viktor Orban?
Potrivit NYT, cel mai apropiat model de ce ar putea urma în România cu George Simion președinte este Ungaria lui Viktor Orban. „În ciuda aparentei sale atitudini anti-sistem, această abordare nu este deloc un exemplu de naționalism economic. Cel mai clar exemplu pentru ce ne-ar putea aștepta este Ungaria lui Viktor Orban. Acolo, Orban a întărit afacerile locale (inclusiv cele ale ginerelui său) în domenii precum imobiliarele, dar a sprijinit în același timp interesele companiilor străine în alte sectoare, mai ales în producție. La fel, chiar dacă Simion spune că vrea să readucă resursele naturale sub controlul statului, dominația multinaționalelor în restul economiei — care adesea nu plătesc mai deloc taxe — este foarte probabil să continue”, scrie NYT.
Ne prăbușim în gol
„Aceasta este realitatea nespusă a alegerilor de duminică”, scrie autorul articolului. Deși cei doi candidați diferă geopolitic — Simion fiind mai apropiat de Trump, Dan mai aproape de UE —, New York Times concluzionează că ambii sunt fideli intereselor mediului de afaceri și că „nu au niciun plan de a schimba cu adevărat modelul economic al țării”.
„Este o practică comună pentru extrema dreaptă: profită de furia populară față de elite, dar este ea însăși un proiect al elitelor”, scriu jurnaliștii americani, care mai adaugă că românii simpli, cei care muncesc și trăiesc cu dificultate, sunt din nou abandonați.
În opinia NYT, România are nevoie urgentă de un proiect politic alternativ, axat pe locuri de muncă bine plătite, servicii publice funcționale, reducerea sărăciei și acces la locuințe. „Pentru că, în acest moment, ne prăbușim în gol”, conchid autorii.
Sursa: Antena 3