Funcționarii Comisiei Europene care decid soarta miliardelor de euro destinate României
În centrul unei dezbateri aprinse se află o sumă de aproximativ 3 miliarde de euro, așteptată de România în cadrul PNRR. Această sumă uriașă este legată de a treia cerere de plată, a cărei evaluare și aprobare sunt în mâinile Comisiei Europene. Însă, cine sunt acei oameni care decid dacă România va primi sau nu acești bani? Răspunsul este surprinzător și, în același timp, îngrijorător.
Funcționarii cu legături politice
Doi funcționari români, cu legături strânse cu fostul ministru USR-ist Cristian Ghinea, se află în poziția de a evalua cererea de plată a României. Unul dintre aceștia este Liana Goran, fosta șefă de cabinet a lui Ghinea, care, deși funcționar european, nu se sfiește să-și afișeze public opțiunile politice. Înainte de a lucra pentru UE, Goran a activat în domeniul publicității, fără a avea vreo legătură cu administrația publică sau cu evaluarea complexă a rapoartelor de țară.
Experiența și competența în evaluarea proiectelor de țară
Experiența Lianei Goran în evaluarea proiectelor de țară este inexistentă, având în vedere că a petrecut 8 ani în publicitate și încă 4 ca șefă de cabinet al unui demnitar USR-ist. În plus, apartenența sa la USR, confirmată de informațiile publice și de exprimările sale, ridică semne de întrebare cu privire la imparțialitatea evaluării cererii de plată a României.
Funcționarul fantomă
Al doilea funcționar al Comisiei Europene care are un cuvânt de spus în privința celor 3 miliarde de euro este Valentin Ariton, un birocrat obscur, care a reușit să se ascundă în labirintul administrației europene timp de peste 9 ani. Ariton a ocupat diverse funcții de mică anvergură la Comisia Europeană, precum economist, manager de proiect sau manager de program, funcții care nu îi conferă calificarea necesară pentru a evalua un progres de amploare, cum este cel legat de cererea de plată a României.
Implicațiile politice ale evaluării
În acest context, se ridică întrebarea dacă interesele politice ale unui partid pot influența evaluarea unei cereri de plată de o asemenea importanță pentru România. Dacă României i se va refuza următoarea tranșă de bani, acest lucru ar putea fi interpretat ca o dovadă a faptului că interesele naționale ale țării noastre sunt sacrificate în favoarea intereselor politice de partid, chiar la cel mai înalt nivel al Uniunii Europene.
Sursa: Antena 3