Super-șmecherii la AMEPIP: Salarii uriașe pentru evaluarea performanțelor bugetarilor
Într-o perioadă în care măsurile de austeritate promise de guvernul Bolojan au stârnit controverse, ies la iveală detalii șocante despre organizații inutile și supra-structuri care ar fi trebuit desființate de mult. Un exemplu elocvent este Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), o așa-numită „super-agenție a statului” care ar trebui să supervizeze companiile de stat și să evalueze performanțele acestora.
AMEPIP, înființată în 2023, are 95 de angajați, un președinte, doi vicepreședinți și un secretar general. La înființare, șefii AMEPIP erau asimilați secretarilor de stat și subsecretarilor de stat, având salarii de 26.400 lei brut pentru președinte și 23.100 lei brut pentru vicepreședinți. Legea le oferea din start un bonus de 50% față de salariile de bază.
Salarii și sporuri incredibile pentru șefii AMEPIP
Printr-o hotărâre de guvern din decembrie 2023, șefii AMEPIP au primit încă 10.000 de lei brut în plus. Statutul lor a fost schimbat din demnitari în înalți funcționari publici pentru a le putea acorda noi sporuri. Astfel, din decembrie 2023, președintele AMEPIP are un salariu de bază brut de 38.115 lei, iar vicepreședinții 34.650 lei. În plus, aceștia beneficiază de sporuri pentru „muncă vătămătoare”.
Corina Crețu, președinte AMEPIP din octombrie 2024, a declarat venituri de 136.275 lei pentru anul fiscal precedent, ceea ce înseamnă un venit lunar de 58.400 lei. Membrii conducerii AMEPIP își completează veniturile cu mii de euro lunar din indemnizații pentru consilii de administrație plătite din bani publici. Victor Moraru, fost vicepreședinte al AMEPIP, a încasat încă 100.000 de lei de la RAAPPS, iar fostul președinte Mihai Precup își completează veniturile cu câteva mii de euro de la Poșta Română sau Banca Europeană de Investiții.
Guvernul Bolojan și măsurile de austeritate
Guvernul Bolojan a modificat pachetul de măsuri de austeritate, ceea ce a dus la dezvăluiri despre numeroase organizații inutile. Aceste structuri s-au osificat sub justificarea că sunt cerute de la Bruxelles. AMEPIP este un exemplu clar de „super-agenție” care ar trebui să fie analizată și desființată pentru a reduce cheltuielile publice.
În concluzie, situația de la AMEPIP ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și necesitatea unor astfel de agenții. În timp ce măsurile de austeritate afectează cetățenii de rând, șefii acestor organizații continuă să încaseze salarii și sporuri uriașe, alimentând nemulțumirea publicului.
Sursa: Antena 3